Rețeaua neuronală este un model matematic inspirat, la un nivel simplificat, de structura creierului uman, format din noduri interconectate (numite neuroni artificiali), organizate în straturi, care procesează informația transmisă între ele.
Fiecare conexiune dintre neuroni are o „pondere” ajustată în timpul antrenării, astfel încât rețeaua învață treptat să asocieze corect anumite intrări (de exemplu, o imagine) cu anumite ieșiri (de exemplu, eticheta „pisică”).
Rețelele neuronale stau la baza aproape întregului domeniu al deep learning-ului, fiind folosite pentru recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului natural, sisteme de recomandare și multe alte aplicații AI.
Avantajul lor este capacitatea de a învăța tipare extrem de complexe, greu de definit prin reguli explicite. Dezavantajul este că funcționarea lor internă rămâne adesea greu de interpretat („cutie neagră”), ceea ce ridică provocări de transparență.
Rețelele neuronale rămân piatra de temelie a inteligenței artificiale moderne, indiferent de aplicația specifică în care sunt folosite.